75% dintre antreprenori se confruntă cu dificultăți în găsirea și retenția forței de muncă calificate, sau CUM te poți diferenția de concurență în atragerea personalului necesar

 

 

Nu trebuie să ne ascundem după deget și să spunem că în România condițiile salariale și de muncă sunt extraordinare. Departe de mine gândul ăsta.

În contextul actual al pieței muncii din România, antreprenorii se confruntă cu numeroase provocări legate de găsirea și retenția forței de muncă calificate. Aceasta este una dintre cele mai acute și influente probleme în mediul antreprenorial românesc, iar impactul asupra performanței și competitivității este unul substanțial.

 

                                                                  fortei de munca

 

Care este, de fapt, contextul actual al pieței muncii din România?

În ultimii ani, țara noastră a înregistrat o creștere economică semnificativă, alimentată, în principal, de sectorul privat și de investițiile străine. Acest fapt a determinat o cerere crescută de forță de muncă calificată în diferite domenii, precum IT-ul, ingineria, medicina, finanțele, și multe altele.

Cu toate acestea, în ciuda creșterii economice și a cererii de forță de muncă calificată, România se confruntă cu o serie de dificultăți structurale și instituționale în ceea ce privește piața muncii: lipsa de adaptabilitate a sistemului educațional la cerințele pieței muncii, emigrarea masivă a forței de muncă calificate către alte țări din UE sau din afara acesteia, nivelul scăzut al salariilor și condițiilor de muncă din anumite sectoare, reprezintă doar câteva aspecte care impacteaza antreprenoriatul românesc.

 

Principalele dificultăți ale antreprenorilor

  1. Lipsa candidaților calificați – chiar și în domeniile în care există o cerere crescută de forță de muncă, cum ar fi IT-ul să ingineria, este dificil să găsești persoanele potrivite pentru posturile vacante.
  2. Concurența acerbă – într-o piață a muncii care devine din ce în ce mai competitivă, antreprenorii se lupta să atragă și să rețină talentele de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerile. Concurența acerbă din partea altor companii, ofertele mai atractive și condițiile mai bune de muncă din partea competitorilor pot face ca procesul de recrutare și retenție să fie extrem de dificil.
  3. Emigrarea forței de muncă – salariile mai mari, condițiile de muncă mult mai bune, oportunitățile mai atractive de dezvoltare în carieră pe care le oferă alte țări, determină mulți profesioniști români să își caute job-uri în afara țării.
  4. Oferta de formare și dezvoltare profesională limitată – în România, oferta de formare și dezvoltare profesională este limitată, iar multe domenii suferă din cauza lipsei unor programe adecvate de instruire și perfecționare a personalului. Aceasta situație poate afecta calitatea și competențele forței de muncă disponibile pentru antreprenori.
  5. Retenția forței de muncă – în contextul unei piețe de muncă instabile, în lipsa unor măsuri eficiente de reținere a personalului, apare un risc crescut de fluctuație al acestuia, dar și de pierdere a talentelor cheie.

 

Da, până aici lucrurile par să arate rău. Tragic, chiar. Și, din păcate, este realitatea pe care o trăim cu toții. Dar, suntem români, și știm noi cum să o scoatem la capăt, așa că, ce oportunități avem?

 

Soluții și strategii pentru abordarea acestor dificultăți

  1. Investiții în educație și formare profesională

Atât guvernul, cât și sectorul privat ar trebui să facă investiții semnificative în educație și formare profesională, pentru a asigura o forță de muncă bine pregătită și calificată pentru cerințele pieței muncii.

 

  1. Îmbunătățirea condițiilor de muncă și a beneficiilor

Antreprenorii ar trebui să ofere condiții de muncă atractive și beneficii competitive pentru a atrage și reține talentele de care au nevoie. Această strategie ar putea include:

  • Salarii competitive
  • Flexibilitate în programul de lucru
  • Beneficii suplimentare (bonusuri, abonamente medicale cuprinzătoare, zile în plus de concediu, zile plătite în cazul unei situații dificile, prime, al 13-lea salariu, abonamente pentru diverse activități sau evenimente, etc)

O cultură organizațională pozitivă, care își susține oamenii, va avea întotdeauna un succes garantat.

                                                                             personal calificat

 

  1. Dezvoltarea programelor de retenție a personalului

Antreprenorii ar trebui să dezvolte și să implementeze programe eficiente de reținere a personalului, care să ofere oportunități de avansare în carieră, dezvoltare personală, și recunoașterea performanței.

 

  1. Colaborarea cu instituțiile de învățământ și alte companii

Colaborarea cu instituțiile de învățământ și alte companii pentru dezvoltarea programelor de stagiatură, programelor de mentorat, dar și a altor inițiative care să faciliteze tranziția tinerilor de la școală la muncă ar putea fi un factor decisiv în promovarea dezvoltării continue a forței de muncă.

 

  1. Promovarea mobilității internaționale

Antreprenorii ar trebui să promoveze mobilitatea internațională a forței de muncă și să ofere oportunități pentru că angajații să poată lucra temporar în alte țări, unde își pot dezvolta competențele și experiența, în diferite medii de lucru.

 

Dificultățile în găsirea și reținerea forței de muncă calificate reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă antreprenorii din România în prezent. Pentru a le aborda corespunzător și pentru a asigura un mediu de lucru stabil și productiv, este necesară integrarea și cooperarea între guvern, sectorul privat, instituțiile de învățământ, dar și alte părți care pot fi interesate.

Soluții pentru îmbunătățirea forței de muncă din România sunt, și încă multe! Important este ce facem noi cu ele. Până la urmă, totul stă în mâinile noastre!

 

Mai multe despre noi găsiți pe franciza.rombeer.ro și rombeer.ro

Impactul INFRASTRUCTURII asupra economiei, sau cum faptul că doar 46% din drumuri sunt asfaltate împiedică dezvoltarea afacerilor în România

 

Infrastructura adecvată reprezintă, pentru afaceri, un element crucial în stimularea creșterii economice și în sprijinirea mediului antreprenorial, în orice țară. În România, însă, lipsa unei infrastructurI solide și eficiente din anumite domenii, precum transportul, telecomunicațiile, și energiile regenerabile, afectează negativ dezvoltarea, dar și competitivitatea afacerilor, iar consecințele asupra economiei sunt semnificative.

 

                                                            infrastructura

Starea actuală a infrastructurii pentru afaceri în România

Transportul:

  • Drumurile și autostrăzile sunt într-o stare precară în multe zone ale țării, având suprafețe deterioritate și întreținere deficitară. Această infrastructură rutieră subdezvoltată generează costuri suplimentare pentru companii din cauza întârzierilor și a avarierilor vehiculelor, dar și din cauza riscurilor crescute în privința siguranței transporturilor bunurilor.
  • Transportul feroviar are o infrastructură învechită și subdezvoltată, cu linii vechi și neperformante, în comparație cu alte țări europene. Acest lucru afectează negativ capacitatea companiilor de a transporta mărfuri în mod eficient și la costuri competitive, iar oportunitățile de afaceri și de export sunt, astfel, limitate.

 

Telecomunicațiile:

  • Problemele principale sunt legate de accesibilitatea și calitatea serviciilor de internet și comunicații. Deși România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de penetrare a internetului din Europa și cele mai ieftine prețuri per abonament, vitezele de conexiune și acoperirea rețelelor pot fi inegale și slab optimizate. Acest lucru poate afecta negativ afacerile care depind de tehnologie și comunicații pentru procese și operațiuni.

 

Energia regenerabilă:

  • În 2020, totalul de producția de energie renerabila în România a fost de 16%. Cu un procent atât de scăzut al energiei regenerabile, la care se adaugă prețurile foarte ridicate ale energiei, rezultatul nu poate fi decât un impact negativ asupra costurilor operaționale ale unei afaceri.

Pentru remedierea acestor probleme, este nevoie de o investiție semnificativă în modernizarea și extinderea infrastructurii pentru afaceri în România.

 

 

Dar ce poate face un start-up pentru a contribui la îmbunătățirea infrastructurii?

 

                                                                               impactul infrastructurii asupra economiei

 

  1. Soluții tehnologice pentru gestionarea transportului

Un start-up ar putea, spre exemplu, să dezvolte aplicații sau platforme digitale care să faciliteze gestionarea și optimizarea transportului rutier sau feroviar. Aceste aplicații ar putea oferi informații în timp real despre trafic, rute alternative, monitorizarea vehiculelor, și gestionarea eficientă a flotelor.

 

  1. Servicii de car-sharing sau ride-sharing

Prin intermediul platformelor digitale, un start-up ar putea oferi servicii de car-sharing sau ride-sharing pentru a reduce aglomerația, dar și pentru a îmbunătăți accesibilitatea în zonele cu infrastructură de transport deficitară.

 

  1. Sisteme inteligente de gestionare a parcărilor

Ar putea fi dezvoltate aplicații pentru gestionarea și utilizarea eficientă a spațiilor de parcare care să ofere informații în timp real despre disponibilitatea locurilor de parcare.

 

  1. Extinderea rețelelor de internet

Extinderea rețelelor de internet și îmbunătățirea conectivității digitale în zonele rurale subdezvoltate poate oferi acces la servicii și oportunități de afaceri online.

 

  1. Producția de energie solară

Implementarea tehnologiilor inovatoare pentru producția eficientă și accesibilă a energiei solare din punct de vedere al costurilor, stocării, și gestionarii rețelelor solare poate contribui semnificativ la reducerea costurilor ridicate ale energiei, în general.

 

  1. Sisteme de monitorizare și optimizare a consumului de energie

Un start-up ar putea dezvolta soluții tehnologice pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie în clădiri, industrii, și alte sectoare, reducând consumul de energie și contribuind la o mai bună utilizare a resurselor regenerabile disponibile.

 

  1. Servicii de consultanță și integrare a energiei regenerabile

Un start-up ar putea oferi servicii de consultanță și integrare pentru companii și instituții interesate să treacă la utilizarea energiei regenerabile. Aceasta ar include evaluarea fezabilității, proiectarea și implementarea soluțiilor de energie regenerabilă adaptate nevoilor specifice fiecărui client.

 

România oferă o piață de afaceri foarte generoasă pentru antreprenorii cu experiență, dar și pentru cei care sunt la început de drum și vor să înceapă propria afacere. Deși lucrurile nu sunt tocmai favorabile din punct de vedere al infrastructurii nici pentru cei cu experiență, dar nici pentru cei curioși, iar birocrația, în sine, poate deveni o întreagă durere de cap, există soluții care pot îmbunătăți mediul de afaceri.

Orice obstacol poate deveni sursă de inspirație și inovație, și poate genera idei noi care, puse în practică cu răbdare și tact, pot dezvolta o afacere de un real succes.

Mai sus am prezentat doar câteva idei despre cum infrastructura deficitară poate fi o bună oportunitate de dezvoltare a unui start-up. Ce altele mai sunt, oare?

 

Mai multe despre noi puteți afla accesând franciza.rombeer.ro și rombeer.ro

De ce doar 20% dintre antreprenori se simt siguri pe afacerea lor, sau cum efectul DUAL al reglementărilor normative impactează mediul antreprenorial românesc

Reglementările normative reprezintă o componentă esențială a mediului de afaceri, impactând semnificativ antreprenoriatul și economia.

În România, reglementările normative pot fi adevărate provocări, atât pentru antreprenorii noi, dar și pentru cei care au deja experiență în piața de afaceri.

 

Provocările:

a) Birocrația și procedurile complicate – bariere la intrarea pe piață

Nu este o surpriză că una dintre principalele provocări este reprezentată de birocrație, cu toate procedurile pe care le impune. În cele mai multe cazuri, procesul de înregistrare și respectare a normelor este atât de dificil și costisitor, încât nu face decât să aducă întârzieri și cheltuieli suplimentare.

Reglementările normative pot impune costuri suplimentare pentru o afacere, de la costuri legate de respectarea standardelor, până la costuri administrative și legale, asociate cu procesul de conformitate. Aceste cheltuieli pot afecta profitabilitatea și pot deveni o povară financiară, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

 

b) Restricții asupra inovației și concurenței

În unele cazuri, pot impune restricții prin stabilirea unor cerințe sau standarde rigide, îngreunând accesul la resurse sau diverse piețe de desfacere. Aceste restricții pot împiedica dezvoltarea de produse noi și tehnologii inovatoare, și pot reduce competitivitatea afacerilor pe piață.

 

c) Ambiguitatea și interpretarea diferită

Uneori, reglementările normative pot fi ambigue sau deschise la interpretări diferite. Acest lucru nu face decât să creeze incertiduni și confuzie în mediul de afaceri, creând, astfel, dificultăți în respectarea lor, iar prin ambiguitate nu duce decât la dezvoltarea lipsei de încredere în mediul de afaceri.

Dar nu e totul mereu chiar atât de negru pe cât pare la prima vedere. Chiar daca reglementările normale pot deveni un adevărat coșmar procedural, nu trebuie pierdute din vedere beneficiile pe care le pot aduce.

 

                                                reglementarile normative 

 

Beneficiile:

a) Protecția consumatorilor

Unul dintre cele mai importante beneficii este asigurarea protecției și siguranței consumatorilor. Prin stabilirea standardelor și regulilor privind calitatea și siguranța produselor sau serviciilor, reglementările normative contribuie la creșterea încrederii consumatorilor în piață, dar și la protejarea acestora împotriva practilor comerciale incorecte sau dăunătoare.

Prin impunerea standardelor și cerințelor stricte privind siguranța și calitatea produselor, se asigură conformitatea acestora cu normele în vigoare. Această promovare a siguranței și calității contribuie la protejarea sănătății și siguranței publice, cât și la creșterea reputației și încrederii în produsele sau serviciile oferite.

 

b) Stabilirea cadrelor juridice și administrative

Reglementările normative stabilesc cadrul juridic și admnistrativ în care se desfășoară activitatea antreprenorială și economică. Prin stabilirea unor norme și reguli clare și transparente, se creează un cadru predictibil și stabil pentru afaceri, facilitând planificarea și luarea deciziilor de către antreprenori și investitori.

În acest mod, pot fi stimulate investițiile și dezvoltarea economică, creând un climat favorabil. Prin stabilirea cadrului legal și adminstrativ predictibil și transparent, reglementările normative pot atrage investiții atât naționale, cât și străine, ajutând dezvoltarea și creșterea afacerilor și a economiei.

 

c) Promovarea conformității și responsabilității

Reglementările normative promovează conformitatea și responsabilitatea în mediul de afaceri, prin impunerea normelor și standardelor bine stabilitate. Încălcările și abaterile de la acestea sunt, astfel, sancționate.

Prin promovarea unei culturi a conformității și responsabilității, se consolidează un mediu de afaceri etic și responsabil.

 

Dualitatea reglementărilor normative impactează profund mediul antreprenorial din Romania. În ciuda acestor provocări, este essential ca guvernele și organizațiile să găsească un echilibru adecvat între reglementare și stimularea inovării și competitivității în cadrul economiei românești. Prin identificarea și abordarea provocărilor asociate reglementărilor normative și capitalizarea beneficiilor acestora, se poate crea un mediu de afaceri mai efecient, transparent și competitiv în România, stimulând astfel creștea și prosperitatea economică.

 

Mai multe despre noi puteți afla accesând franciza.rombeer.ro sau rombeer.ro

80% din antreprenorii din România simt presiunea concurenței, sau cum ne ajută, de fapt, concurența să creștem

 

 

Într-o economie din ce în ce mai globalizată și competitivă, anteprenoriatul românesc se confruntă cu o presiune în creștere a concurenței, care poate influența în mod semnificativ mediul de afaceri și perspectivele de succes ale acestora.

 

Deși România are o economie dinamică, iar infrastructura este în dezvoltare, intrarea în Uniunea Europeană și deschiderea piețelor la nivel global au adus o creștere semnificativă a concurenței în diverse sectoare economice.

                                                              presiunea concurentei

Care sunt principalele provocări ale contextului economic?

  1. Creșterea numărului de competitori, inclusiv competitorii internaționali puternici, afectează profitabilitatea și cota de piață a antreprenorilor locali.
  2. Presiunea asupra prețurilor și marjelor de profit afectează sustenabilitatea afacerii.
  3. Inovația și adaptabilitatea devin cruciale pentru a rămâne competitiv în fața schimbărilor tehnologice și a preferințelor consumatorilor.

Impactul:

  • Riscul de faliment pentru afacerile mai mici sau mai puțin competitive în fața concurenței intense din partea întreprinderilor mari sau mai bine finanțate.
  • Reducerea prețurilor și a marjelor de profit pentru a rămâne competitiv poate duce la o calitate mai scăzută a produselor sau serviciilor și poate afecta reputația afacerii pe termen lung.
  • Presiunea constantă a competiției poate genera stres și anxietate pentru anteprenori, afectându-le starea mentală, implicit capacitarea de luare a deciziilor.

Strategii și soluții:

  1. Inovație și diferențiere – dezvoltarea produserlor sau serviciilor unice și valoroase, care să se distingă de concurență, poate consolida poziția pe piață și poate atrage client noi.
  2. Îmbunătățirea eficienței și reducerea costurilor – da. Știu. Insist mult pe analiză și optimizare. Însă, pentru a îmbunătăți eficiența operațională și pentru a reduce costurile, analiza și optimizarea proceselor pot ajuta afacerile să își mențină marjele de profit.

 

Care sunt sectoarele cu cea mai intensă concurență?

  1. Retail-ul și comerțul online – creșterea comerțului online și intrarea pe piață a “jucătorilor” internaționali mari a intensificat competiția în acest sector. Antreprenorii locali se confruntă cu provocări legate de prețuri competitive, experiență îmbunătățită pentru client, și logistică eficientă.
  2. Tehnologia și IT-ul – în România este un sector foarte competitiv, iar concurența este intensificată de cererea ridicată de talente și inovație, dar și de presiunea de a oferi soluții tehnologice de top.
  3. Industria alimentară – în contextul globalizării, industria alimentară se confruntă cu schimbările de preferințe ale consumatorilor, și cu concurența acerbă din partea lanțurilor de supermarket-uri și produselor importate.

Impactul:

  • Antreprenorii din aceste sectoare au parte de provocări legate de diferențierea și menținerea relevanței în fața competitorilor puternici.
  • Presiunea de a oferi produse și servicii de calitate la prețuri competitive afectează marjele de profit și sustenabilitatea pe termen lung.

Strategii și soluții:

  1. Focus pe experiența clientului – îmbunătățirea experienței clienților prin servicii personalizate, marketing creativ, și soluții tehnologice inovatoare poate consolida loialitatea clienților și poate crea o diferențiere competitivă.
  2. Investiții în tehnologie – adoptarea unor tehnologicii avansate, cum ar fi inteligența artificială sau automatizarea anumitor procese și proceduri poate îmbunătăți eficiența operațională și poate oferi un avantaj pe piață.

 

O altă strategie care poate face o diferență majoră, mai ales în sectoarele cu cea mai intensă concurență, este aceea de a forma parteneriate și colaborări. Da, știu. În articolele trecute am insistat mult și aici. Dar este important de reținut că astfel de relații pot aduce resurse externe, expertiză suplimentară, și o piață de desfacere mult mai largă, consolidând, astfel, poziția competitivă a afacerii pe piață.

                                                                         concurenta

În ciuda impactului negativ pe care concurența antreprenorială îl aduce, nu trebuie să pierdem din vedere toate beneficiile pe care le oferă!

  • Calitate și eficiență – competiția obligă afacerile să își îmbunătățească continuu produsele și serviciile, ceea ce duce la o mai mare calitate și eficiență pe piață.
  • Avans tehnologic – concurența antreprenorială stimulează adoptarea noilor tehnologii, mult mai avansate, constribuind la modernizarea infrastructurii economice și la creșterea competitivității pe piață internațională.
  • Accesabilitate – prețurile mai mici pentru produse și servicii de mai bună calitate le fac mult mai accesibile consumatorilor, contribuind la îmbunătățirea nivelului de trai și creșterea puterii de cumpărare.
  • Eficiența economică – întreprinderile sunt încurajate să își optimizeze costurile și să îmbunătățească procesele operaționale, ceea ce duce la o mai mare eficiență economică și utilizare a resurselor.
  • Oportunități egale – concurența intensă oferă oportunități egale pentru toți antreprenorii care doresc să își înceapă și să își dezvolte afacerile, indiferent de resursele inițiale sau de conexiunile sociale.
  • Diversitate – diversitatea pe piață este stimulată, oferind, astfel, consumatorilor o gamă mai largă de produse și servicii din care să aleagă.
  • Protecția consumatorilor – concurență antreprenorială asigură protecția consumatorilor prin promovarea transparenței și oferirea de informații corecte și complete despre produsele și serviciile oferite.
  • Responsabilitate socială – într-un mediu competitiv, întreprinderile sunt mai susceptibile să își asume responsabilitatea socială și să își îmbunătățească practicile de afaceri în ceea ce privește etica, mediul, și responsabilitatea față de comunitate.

 

Concurența antreprenorială este un pilon fundamental al unei economii prospere, aducând beneficii semnificative cu privire la inovație, calitate, prețuri, incluziune, și responsabilitate. Presiunea competitivă poate fi un factor definitoriu pentru antreprenoriatul din România, influențând strategiile de afaceri, deciziile și succesul pe termen lung.

 

Mai multe despre noi găsiți pe franciza.rombeer.ro sau rombeer.ro

Cum limitează frica de a nu repeta aceleași greșeli oportunitățile de creștere, sau 5 SOLUȚII care să ajute în depășirea ei

 

Fie că este vorba de viață personală sau cea profesională, greșeala reprezintă cea mai utilă forma de învățare.

                                                                                             

Cam așa se întâmplă și în viața de zi cu zi, dar și în afaceri. Ce ne învață experiența este să nu mai repetăm aceleași greșeli, ci să facem unele noi. Din păcate, nu sunt puțini cei care, după primul eșec, încep să își piardă încrederea în sine, în idei, și în propriul potențial, bat în retragere sau renunță complet.

Într-unul din articolele precedente am vorbit despre validarea conceptului de afaceri și ce pași trebuie urmați pentru a asigura succesul. Se poate întâmpla, însă, să dăm greș, cu toată validarea făcută, cu toată munca depusă și resursele investite. Ce trebuie să înțelegem este că nu e capătul lumii, nu e sfârșitul apocaliptic, ci este doar o altă modalitate de învățare și de adaptare.

Desigur, frica e paralizantă și demotivantă. Dar doar daca o lăsăm 🙂 Dacă nu o lăsăm, o putem transforma în ceva constructiv, care poate valorifica noul proiect la adevăratul potențial.

 

Care sunt soluțiile pentru a putea depăși frica de a nu repeta aceleași greșeli?

                                                                                       

 

  1. Analiza și învățarea din greșelile trecute

În momentul în care ne trezim într-o astfel de situație, cel mai bine este să facem un pas în spate și să încercam să privim cât mai obiectiv toată imaginea. Cum spune un coleg, nu doar pictura din mijloc contează, cât contează rama, cuiul, și sfoara care țin pictura atârnată.

Este important să analizăm în detaliu tot parcursul proiectului, cu suișurile și coborâșurile pe care le-a avut, pentru a determina cauzele și consecințele, și a începe construirea unui plan de acțiuni pe baza lor.

Atenție! Analiza excesivă nu este utilă, nici sănătoasă!

Rămânând blocați într-un cerc vicios al analizei excesive și al indeciziei, teama de a lua decizii care va rezulta de aici nu va face decât să conducă la repeterea fix a acelorași greșeli!

Setăm, în schimb, termene limită și obiective clare pe baza cauzelor și consecințelor identificate. Evaluăm riscurile, dar și recompensele asociate fiecărei decizii, și concentrăm eforturile pe identificarea celor mai bune soluții posibile.

 

  1. Flexibilitatea și adaptabilitatea

Este important să nu cădem pradă rutinei și confortului de a rămâne blocați în practicile obișnuite. Dacă facem de mai multe ori același lucru în același fel, nu vom obține rezultate diferite.

Ca antreprenori, trebuie să ne menținem deschiși la schimbare. Cultivând o cultură a schimbării în cadrul afacerii, încurajăm creativitatea, inovația, și adaptabilitatea, începând cu echipa de conducere. Aici este nevoie de investiții în formare și educație cu scopul dezvoltării cunoștințelor și competențelor necesare pentru a face aborda schimbările.

În această etapă, ar trebui să ne punem următoarea întrebare: a fost aderența la statusul quo cauza principală a eșecului?

 

  1. Comunicarea și transparența

Dacă am trecut de primele două soluții, suntem deja pe drumul cel bun!

Crearea unui mediu de lucru bazat pe comunicare deschisă și transparență facilitează discuțiile despre riscuri și soluții. Încurajează întreaga echipă să își exprime opiniile și preocupările în legătură cu deciziile luate anterior, dar mai ales, în privința acelora care urmează să fie luate.

Este vitală crearea unui climat de încredere și susținere, astfel încât opiniile să fie exprimate fară frica de critici excesive sau repercursiuni.

O comunicare deschisă este primul pas spre experimentarea și testare noilor idei și soluții. Care este avantajul aici? În baza transparenței, fiecare membru al echipei, fie că face parte din echipa de conducere sau este doar angajat, își va asuma riscuri calculate pe care le va implementa, testa, și monitoriza, oferind constant feedback-ul obținut prin analiza datelor.

 

  1. Delegarea responsabilităților

Controlul înseamnă siguranță, și cui nu îi place să se știe în zona de confort?

Din păcate, a avea control, în cele mai multe cazuri, nu înseamnă neapărat că aduce un succes garantat. Un control exagerat vine din start cu limitări: de perspectivă, de luare a deciziilor, de evaluare corectă a riscurilor, de îmbunatățire a calității produsului sau serviciului, etc.

Întrebarea logică pe care ne-o punem în acest caz este: cum ar putea deținerea controlului să genereze atâtea probleme?

Simplu! Stând implicați excesiv în toate procesele și procedurile, începem să pierdem din vedere detalii. Asumandu-ne acest tip de control, devenim orbi la ce se întâmplă în jurul nostru, și nu mai putem evalua obiectiv situațiile cu care ne confruntăm.

De aceea, soluția ideală este delegarea responsabilităților. Formarea unor departamente-cheie este o necesitate. Membrii fiecărui departament își împart, astfel, sarcinile, facilitând monitorizarea acțiunilor și impactul pe care îl au și evaluând riscurile într-un mod obiectiv.

Atenție! Delegarea NU se poate face fară comunicare deschisă și transparență!

 

  1. Îmbunătățirea calității produsului sau serviciului

Nu în ultimul rand, pentru a ne asigura că nu repetam greșelile trecutului, este indicat să evaluăm constant calitatea produsului sau serviciului oferit.

Trebuie să fim în permanență pregătiți de schimbare, gata să ne adaptăm cerințelor publicului. Chiar dacă totul a funcționat strună până într-un punct, nimeni nu poate garanta că se menține la același nivel în continuare.

Într-o lume în continuă mișcare și schimbare, trebuie să oferim o atenție deosebită modului în care publicul se raportează la produsul sau serviciul nostru. O bună strategie în acest sens este observarea concurenței, pentru a vedea ce oferă în plus, sau ce oportunități ne oferă nouă de a îmbunătăți calitatea.

Aceasta este o etapă care trebuie să rămână în continuă mișcare, și să fie cât se poate de flexibilă și adaptabilă.

 

Chiar dacă frica de a nu repeta aceleași greșeli ne poate încetini progresul pe alocuri, trebuie să rămânem focusați. Orice greșeală vine cu noi oportunități, iar tot ceea ce trebuie să facem este să rămânem cu mintea deschisă, ca să le putem valorifica la întreg potențialul pe care îl aduc.

 

Până la urmă, orice șut în fund e un pas înainte 🙂

 

Mai multe despre noi găsiți pe franciza.rombeer.ro și rombeer.ro.

7 sugestii de investiții, sau cum DEPĂȘIREA barierelor ajută la evoluția personală și profesională

 

 

Investiția poate fi o sursă buna de venituri pasive, însă am abordat deja în articolul trecut 7 motive pentru care oamenii, în general, ezită să investească. Am prezentat câteva soluții pentru fiecare motiv, însă, pentru a înțelege pe deplin ce implică o investiție și care are cel mai mare potențial în a genera veniturile satisfăcătoare pe care și le dorește oricine, vom continua în acest articol cu 7 sugestii de investiții care, în momentul de față, sunt în plină ascensiune în piața din România.

Până la urmă, investițiile reprezintă un aspect crucial al gestionării financiare personale, dar și al dezvoltării economice a unei țări.

 

                                                                                   

 

 

  1. Piața imobiliară

Este una dintre cele mai populare surse de investiții din România.

Pro:

  • oferă oportunități de creștere a capitalului prin achiziționarea și gestionarea proprietăților (apartamente, case, terenuri);
  • stabilitatea și aprecierea constantă a valorii proprietăților în timp, protejând capitalul împotriva inflației.

Contra:

  • fluctuațiile pieței;
  • costurile de gestionare și întreținere;
  • riscul de lichiditate în cazul vânzării rapide a proprietății.

Dacă îți dorești să investești în piața imobiliară din România, asigură-te că efectuezi o analiză temeinică a pieței, că identifici zonele cu potențial de creștere, și că ai resursele necesare pentru a gestiona și întreține proprietățile.

 

  1. Bursa de valori din București

Investițiile în acțiuni și alte instrumente financiare listate la BVB pot oferi randamente atractive pe termen lung, în funcție de performanța companiilor, dar și de evoluția economiei naționale și globale.

Pro:

  • potențial de creștere rapidă a capitalului;
  • lichiditatea ridicată a investițiilor;
  • accesul la o varietate de instrumente financiare.

Contra:

  • volatilitatea pieței;
  • fluctuațiile prețurilor;
  • riscul de pierdere a capitalului.

Pentru a investi în mod eficient în bursă, este recomandat să vă informați cu privire la diversele instrumente financiare disponibile și să dezvoltați o strategie de investiții bine fundamentată. Monitorizarea constantă a evoluției pieței contribuie la ajustarea portfoliului în funcție de schimbările care pot apărea în piață.

 

  1. Afaceri start-up și antreprenoriat

România a devenit din ce în ce mai populară în domeniul afacerilor start-up, oferind o multitudine de oportunități pentru investitorii interesați să își aloce resursele în afaceri noi și idei inovatoare.

Pro:

  • investițiile în start-up-uri pot oferi potențial de creștere semnificativ (mai ales în sectoarele tehnologiei, inovației, sau a serviciilor);
  • posibilitatea de a contribui la dezvoltarea și creșterea unor noi companii;
  • obținerea randamentelor substanțiale în cazul succesului.

Contra:

  • potențialul eșec al afacerii;
  • pierderea capitalului investit.

Investitorii interesați de start-up-uri trebuie să evalueze cu atenție opțiunile și să fie pregătiți în asumarea riscurilor asociate unui start-up.

 

  1. Tehnologie și inovare

Sectorul tehnologic, prin proiectele de cercetare și dezvoltare, poate oferi un potențial de creștere semnificativ, contribuind, în același timp, la dezvoltarea și modernizarea economiei.

Pro:

  • potențial de creștere rapidă a capitatului;
  • inovația și adaptabilitatea la schimbările din piață;
  • impactul pozitiv asupra societății și economiei.

Contra:

  • potențialul eșec al proiectelor;
  • pierderea capitalului investit.

Ca și în cazul start-up-urilor, este necesară o cercetare amplă a oportunităților și riscurilor asociate acestui sector.

 

  1. Energie regenerabilă

Investițiile în energie regenerabilă, cum ar fi cea solară, eoliană, sau hidroenergia, reprezintă oportunități promițătoare în contextul creșterii preocupărilor pentru mediu și sustenabilitate.

Pro:

  • protejarea mediului înconjurător, fiind o sursă de energia curată;
  • potențial de creștere a randamentelor pe termen lung, datorită cererii în ascensiune la nivel global;
  • oportunități de diversificare a portofoliului de investiții.

Contra:

  • investițiile inițiale sunt semnificative, iar perioadele de recuperare a capitalului sunt lungi;
  • riscul volatilității prețurilor de energie și incertitudinile politice care pot afecta rentabilitatea proiectelor;
  • dependența de condițiile meteorologice, rezultând în fluctuațiile producției.

În contextul socio-economic global actual, investițiile în energie regenerabilă par profitabile și cu rată mare de randament, însă depind de factori externi care nu pot fi controlați. De aceea, se recomandă cercetarea cu atenție a proiectelor, și potențiala investiție în proiecte variate, care să acopere fluctuațiile de producție.

 

  1. Agricultură și industria alimentară

Sectorul agricol și industria alimentară oferă oportunități de investiție în producția agricolă, procesarea alimentelor, și distribuția produselor alimentare.

Pro:

  • cerere constantă de produse alimentare;
  • dezvoltarea economiei rurale prin crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii și a standardelor de viață în comunitățile agricole;
  • oportunități de creștere a capitalului pe termen lung, în special în cazul investițiilor în tehnologii agricole moderne și practici sustenabile.

Contra:

  • volatilitatea prețurilor materiilor prime;
  • incertitudini legate de schimbările climatice și impactul lor asupra productivității și a stabilității producției;
  • dependența de factorii externi: condițiile meteorologice, politica agricolă și reglementările guvernamentale.

Dacă iți dorești să investești în sectorul agricol și industria alimentară, este important să evaluezi riscurile asociate cu schimbările climatice, fluctuațiile prețurilor, și reglementările guvernamentale. Implicarea în parteneriate și colaborări cu experți în domeniu îți poate oferi acces la cunoștințele și resursele necesare pentru a lua decizii de investiție bine informate.

 

  1. Infrastructură și transporturi

Esențiale pentru dezvoltarea economică și socială, pot genera randamente semnificative și pot contribui la îmbunătățirea conectivității și mobilității în întreaga țară.

Pro:

  • dezvoltarea economică regională;
  • potențial de creștere a veniturilor și rentabilitatea investițiilor în proiecte, datorită cererii ridicate și a impactului pozitiv asupra econimiei;
  • oportunități de investiție în sectoare conexe (construcțiile și ingineria).

Contra:

  • riscurile asociate cu reglementările și autorizațiile guvernamentale, care pot afecta calendarul și costurile proiectelor;
  • investiții inițiale semnificate și perioade lungi de recuperare a capitalului datorită complexității și duratei proiectelor;
  • dependența de finanțarea publică și sprijinul guvernului, care pot fi afectate de schimbările politice și economice, sau prioritățile bugetare.

Dacă acest sector pare cel potrivit pentru tine, este bine să ai în vedere infrastructura deja existentă, și să faci o analiză complexă a nevoilor de dezvoltare în zona de interes. Fiind un sector puternic influențat de decizii și reglementări guvernamentale, este important să monitorizezi schimbările legislative care pot afecta proiectele.

 

Acestea sunt doar câteva dintre sursele de investiții disponibile în România, fiecare dintre ele venind cu propriile oportunități și riscuri asociate. Înainte de a lua orice decizie de investiție, este bine să te consulți cu experți din domeniu, să cercetezi cu atenție piața, și să te asiguri că ai o abordare echilibrată și bine fundamentată în ceea ce privește gestionarea portfoliului de investiții.

 

Mai multe despre noi găsiți pe franciza.rombeer.ro sau rombeer.ro

7 motive pentru care antreprenorii nu investesc, sau cum LIPSA cunoașterii impune bariere

 

În articolele trecute, am vorbit despre cum impredictibilitatea mediului fiscal creează incertitudini în ceea ce privește înțelegerea pieței și a mediului antreprenorial. Am explorat câteva cauze principale și soluții, și am dezbătut ce opțiuni de obținere a capitalului există, însă acum ne vom îndrepta atenția către motivele pentru care antreprenorii nu investesc, și care sunt motivele principale.

 

Ce înseamnă, de fapt, o investiție?

General, termenul de investiție se poate referi la orice poate fi folosit pentru a genera venituri viitoare, prin acțiuni, proprietăți imobiliare, bunuri de valoare, obligațiuni, etc. Nu pot fi folosite pe moment, însă au ca scop generarea de profit prin dividente, prin vânzarea la un preț mai mare, sau pur și simplu prin creșterea averii prin bunurile dobândite.

În teorie, pare simplu și chiar la îndemână. Însă, de ce nu investesc oamenii?

  1. Lipsa cunoștințelor

Mulți oameni nu investesc pentru că le lipsesc atât cunoștințele, cât și înțelegerea despre cum funcționează piețele financiare și strategiile de investiții.

Greșeala comună pe care o fac este aceea de a considera că este sufficient să cumperi, ca ulterior să vinzi o acțiune pentru a câștiga venituri. Lucrurile, însă, nu sunt atât de simple. Trebuie înțeles, în primul rând, ce determină prețurile acțiunilor, care sunt performanțele unei investiții de success, și să nu se limiteze la a investi într-o singură sursă. De cele mai multe ori, cumpără acțiuni în compania unde sunt angajați, limitandu-și din start opțiunile de extindere.

Atunci, ce este de făcut?

a) Educația financiară – învățarea conceptelor de bază ale investițiilor este vitală în înțelegerea pieței și a modului în care aceasta poate garanta și veniturile așteptate.

b) Consultanța profesională – pentru început, este indicată consultarea unui consilier financiar pentru a pune bazele unei strategii de investiții personalizată, bazată pe bugetul actual.

 

  1. Temerea de riscuri financiare

Principala diferență dintre economie și investiție este riscul financiar, de care toată lumea se teme, mai ales în contextul economic actual din România.

Când creșterea economiei este de doar 2%, este de la sine înțeles că oamenii tind către ceva mai sigur, care să nu aducă riscuri suplimentare.

Ce este de făcut?

a) Investițiile pe termen lung – pentru a gestiona riscul și volatilitatea pieței, adoptarea unei perspective și a unei strategii pe termen lung poate ajuta la atenuarea riscurilor.

b) Diversificarea portofoliului – o varietate de active pot reduce riscurile asociate cu o singură investiție.

 

  1. Lipsa capitatului inițial

Una dintre preconcepțiile asociate cu investițiile este nevoia de un capital considerabil pentru a începe, dar și pentru a obține câștiguri cât mai curând. Cu toate acestea, investind un capital mare de la început într-o singură sursă nu garantează nici succesul, nu atenuaza nici riscurile.

Deci, ce este de făcut?

a) Investiții mici și graduale – se începe cu pași mici. Creșterea treptată a capitalului investit pe măsură ce se explorează piața, observarea fluctuațiilor activelor și a riscurilor asociate acesteia, pot determina acțiunile ulterioare.

b) Planificarea financiară – crearea unui plan financiar și stabilirea unui buget dedicat poate preveni o parte din riscurile asociate unei investiții.

 

  1. Lipsa timpului și a resurselor

Un alt factor determinat pentru care oamenii nu investesc este lipsa timpului, sau a resurselor, pentru a se angaja în cercetarea și administarea investițiilor.

Ce avem de făcut?

a) Investiții passive – optarea pentru investiții pasive, cum ar fi fondurile indexate, este o modalitate prin care se reduce timpul alocat administrării și monitorizării active.

Fondurile indexate sunt fonduri care oferă opțiunea deținerii unei game variate de acțiuni cu un risc mai mic, la un cost scăzut.

b) Automatizarea investițiilor – utilizarea unui plan automat poate reduce necesitatea administrării manuale a acestora.

 

  1. Lipsa motivației și a interesului

Deși poate părea surprinzător, mare parte din oameni nu investesc pentru că nu consideră că există un avantaj într-un angajament pe termen lung. Cu toate că nu este o gândire întru totul eronată, poate conduce spre ratarea unor oportunități substanțiale.

Cum găsim motivația necesară?

a) Stabilirea clară a obiectivelor – stabilitarea unor obiective financiare clare și realiste pe termen lung poate determina oamenii să aloce timpul și resursele necesare în a face primii pași în această directivă.

b) Educația și informarea– educația va sta întotdeauna la baza oricărei decizii. De aceea, este importantă înțelegerea beneficiilor pe termen lung.

 

  1. Barierele legale

Anumite bariere legale pot împiedica oamenii să investească, deoarece pot restricționa accesul la anumite produse sau piețe financiare.

Cum putem depăși aceste bariere?

a) Cercetare și informare juridică – cercetarea și informarea cu privire la reglementările și legile financiare aplicabile este necesară pentru a înțelege cerințele și restricțiile impuse. Consultarea unui avocat specializat în dreptul financiar poate fi utilă în obținerea unor sfaturi pentru a putea nagiva mai ușor prin aspectele legale ale potențialelor investiții.

b) Implicarea în procesul de reglementare – implicarea active în procesul de reglementare se poate face prin intermediul organizațiilor de industrie sau a grupurilor de lobby, pentru a promova schimbări legislative care să permită accesul la diverse produse și piețe financiare.

 

  1. Factorii emoționali și psihologici

Nu în ultimul rând, factorii emoționali și psihologici pot avea un impact foarte mare asupra deciziilor pe care le luăm zi de zi. Anxietatea, frica, sau sentimentul de incertitudine vor ține întotdeauna oamenii adânc înrădăcinați în zona de confort, cât mai departe de riscurile asociate unei potențiale investiții.

Cum putem depăși aceste sentimente?

a) Urmărirea și monitorizarea performanței – monitorizarea regulate a performanței ajută la identificarea problemelor și la abordarea rapidă a unei strategii care să elimine sau atenueze un potențial risc.

b) Implicarea în comunități sau grupuri – participarea activă în cadrul comunităților sau grupurilor cu interese comune ajută la împărtăișirea experiențelor, oferirea și primirea de suport și ghidare din partea altor investitori.

 

Desigur, acestea reprezintă doar o parte din ideile care pot ajuta la înțelegerea pieței, și totodată, la combaterea incertitudinilor și depășirea barierelor în dezvoltarea potențialului financiar. Prin conștientizarea lor, oamenii pot începe construirea strategiilor care să le ofere șansa la un viitor mai prosper.

 

Mai multe despre noi găsiți pe rombeer.ro și franciza.rombeer.ro

 

5 moduri prin care lipsa încrederii în sine poate afecta negativ o afacere, sau cum poți DEPĂȘI acest mit

 

Lipsa încrederii în sine afectează automat și încrederea în ideile de afaceri. Indiferent de cât de bună ar putea fi o idee, în momentul în care începem să ne punem întrebări existențiale cu privire la utilitatea sau succesul ei, am dat deja cel puțin 10 pași înapoi.

Primul pas spre schimbarea mentalității este acceptarea faptului că “încrederea în sine” este un mit. Oricât de buni am fi într-un domeniu sau mai multe, oricât success am avea, suntem oameni, până la urmă, iar încrederea în sine poate fluctua de la un moment la altul, de la o interacțiune la alta. În sinea noastră, ne confruntăm cu îndoieli, preconcepții, și temeri, însă ce este important, este să nu le lăsăm să ne domine judecata. Așa se construiește încrederea în sine și, implicit, încrederea în ideea de afacere!

Cum ne dăm seama că ne lipsește încrederea?

Din dorința de a fi stăpâni pe situație, de cele mai multe ori ajungem să facem compromisuri care, pe termen lung, pot deveni toxice pentru afacere. La prima vedere, mai ales când e vorba de un start-up, deciziile pe care le luăm nu par a fi compromisuri, pentru că ni le justificăm drept strategii de afaceri care vor ajuta la creșterea treptată. Ce facem, de fapt, este să ne mințim cu o falsă senzație de asumare a ideii de afaceri, fară a urma vreunul din pașii de validare prezentați anterior.

Așadar, cum ne dăm seama ce este un compromis?

 

  1. Prețul produsului sau serviciului oferit este prea mic în raport cu valoarea și calitate pe care le oferă

Este important ca fiecare antreprenor să cunoască valoarea produsului pe care îl oferă. Este de reținut că un preț exagerat nu aduce plus valoare produsului sau serviciului!

Atunci, ce este de făcut în acest caz?
  • Conștientizarea pieței – identificarea segmentelor de piață care înțeleg calitatea, o apreciază, și sunt dispuse să plătească pentru ea, reprezintă pilonul fundamental pe care trebuie să se clădească strategia unui preț. Odată ce s-au identificat aceste segmente și s-a stabilit strategia, trebuie începută educarea clienților cu privire la avantajele și calitatea produsului, astfel încât încrederea și satisfacția acestora să crească.
  • Comunicarea eficientă a valorii produslui – antreprenorii trebuie să își gândească strategiile de marketing în așa manieră încât să scoată în evidență atuurile, caracteristicile unice, diferențele față de competiție, pe care produsul sau serviciul le posedă. Mesajul transmis trebuie să fie clar, concis, ușor de înțeles, și, cel mai important, ușor de reținut!

  1. Lipsa încrederii în propria persoană și în propriile idei

Ne uităm cu admirație la persoanele care vin cu o idee “creață” care are și succes, și, în sinea noastră, ne-am dori să avem curajul de a pune în practică acel gând mai zurliu despre care credem că ar putea fi valorificat. Dar, de cele mai multe ori, dăm înapoi, pentru că nu considerăm că merită investiția sau că va atrage atenția cuiva.

Cu acest tip de mentalitate ne-am trasat singuri primele bariere și ne-am limitat, în aceeași măsură, oportunitatea de a crește încrederea în propria persoană și în ideile pe care le avem.

Cum putem să scăpam de aceste bariere mentale?
  • Feedback și validare externă – solicitarea feedback-ului și validarea ideilor de afaceri din surse externe, precum potențiali clienți, alți antreprenori, mentori, potențiali investitori, experți din industria de interes, pot oferi confirmarea necesară că ideile sunt valide. Dar ce facem în cazul în care primim un feedback negativ? Simplu! Ajustăm ideea conform feedback-ului primit. Orice opinie legată de produsul sau serviciul pe care dorim să îl promovăm ne aduce o sursă prielnică de a învăța și de a ne dezvolta.
  • Dezvoltarea rezilienței – construirea rezilienței este esențială pentru a face față unui potențial eșec și pentru a prinde încredere în resursele proprii. Integrarea într-o comunitate antreprenorială este un prim pas în a observa și învăța de la alți oameni din același domeniu, sau poate chiar domenii diverse, care pot oferi o altfel de viziune sau abordare.

  1. Teama de a părăsi zona de confort

Da, este cald, bine, și predictibil în zona de confort, știm asta deja. Dar ce ne facem când lucrurile se schimbă, cerința pieței fluctuează, iar dorințele consumatorilor nu mai sunt aceleași? Ne adaptăm, sau îmbrățișăm retragerea și falimentul?

Părăsirea zonei de confort este un motiv valid de teamă, nu doar în afaceri, ci și în viață personală. Vine la pachet cu riscuri, terenuri și medii care nu au mai fost explorate, situații neprevăzute. Dar, dacă rămânem de bună voie în zona de confort, nu facem altceva decât să blocăm orice formă de dezvoltare, evoluție, și învățare. Nu facem facem decât să ne plafonăm, și să rămânem în urmă, până în punctul în care nu mai putem ține pasul cu dinamica vieții, a schimbărilor și transformărilor care se întâmplă zi de zi.

Așadar, cum părăsim zona de confort într-un mod confortabil?
  • Riscul calculat – încurajarea și acceptarea riscului calculat poate ajuta la depășirea temerii de a ieși din zona de confort. Printr-o analiză riguroasă, se pot evalua toate riscurile potențiale și se pot estima probabilitățile, dar și impactul acestora asupra afacerii. Dezvoltarea unui astfel de plan poate minimiza consecințele negative.
  • Planifacarea unei strategii flexibile – acest lucru permite adaptarea și ajustarea în funcție de schimbările mediului de afaceri. O reacție rapidă la schimbările din piață poate oferi un avantaj substanțial în optimizarea caracteristicilor produsului sau serviciului promovat.

  1. Lipsa cunoștințelor și abilităților necesare

Unele persoane ezită în a-și urma visurile antreprenoriale din cauza lipsei de cunoștinte și abilități necesare pentru a începe și gestiona o afacere. Dar de ce ar trebui acest lucru să fie un impediment?

Răspunsul este că nu ar trebui să fie nici un fel de impediment în a urma un vis sau o idee, chiar dacă, în momentul respectiv nu dispunem de toate resursele.

Ce e de făcut?
  • Colaborări și parteneriate – unde-s doi, puterea crește! Posibilitatea de a colabora sau forma parteneriate cu alți profesioniști, instituții, sau afaceri trebuie explorată. Chiar dacă lipsește expertiza, viziunea poate fi comună, iar plus valoarea adusă de fiecare parte implicată poate ajuta la construirea unui proiect inovator!
  • Dezvoltarea și retenția talentelor – o echipă formată din oameni competenți, implicați, care împărtășesc viziunea și misiunea proiectului este vitală. De aceea, investiția în talente reprezintă un aspect crucial pentru succesul unei afaceri. Desigur, implică eforturi dedicate pentru identificarea, atragerea, și reținerea personalului calificat, dar nu se limitează aici. Investiția în dezvoltarea continuă a abilităților și competențelor acestora trebuie să devină parte din strategia de afaceri.

  1. Comparația frecventă cu ceilalți

Este absolut uman să ne comparăm cu ceilalți. Nu numai că, în acest mod, ne autoevaluăm, dar și putem învăța pe baza experiențelor celor din jur despre ce e bine, și ce e mai puțin bine. Nici roata nu se reinventează, însă ne ajută să ne poziționăm față de schimbări, și să ne adaptăm mai ușor cerințelor în continuă transformare.

Cum abordăm acest lucru?
  • Focusarea pe propria evoluție – în loc să pierdem vremea comparandu-ne constant cu cei din jur, ar trebui să investim acea energie în a ne concentra pe propria evoluție și progres. Menținerea motivației și încredere în sine se poate obține prin setarea obiectivelor realiste și monitorizarea progresului.
  • Diversificarea portofoliului de produse sau servicii – diversificarea portofoliului este o practică foarte bună pentru a scăpa de nevoia constantă de comparație cu cei din jur, dintr-o activitate sau afacere similară. Nu numai că afacerea poate fi extinsă, dar prin diversificare pot apărea oportunități noi, și ajuta și la ieșirea din zona de confort!

 

Într-o era a schimbărilor la ordinea zilei, este absolut normal să avem îndolei și să preferăm siguranța zonei de confort. Din păcate, acest lucru nu aduce nici un beneficiu, nici pe plan personal, și nici profesional. Ce trebuie să învățăm este că încrederea în sine nu apare, pur și simplu, ci se construiește. Munca din spate poate fi asiduă, într-adevăr, însă și roadele sunt pe măsură!

 

Mai multe despre noi puteți găsi pe rombeer.ro și franciza.rombeer.ro

De ce 9 din 10 afaceri eșuează în primul an, sau cum poți VALIDA conceptul de afaceri

 

 

Sună înfricoșător, într-adevăr, dar 9 din 10 afaceri eșuează în primul an, iar motivul principal este lipsa validării conceptului de afaceri. La început de drum, mulți antreprenori se aruncă cu capul înainte, plecând de la premisa că au dezvoltat un concept impecabil, fară a testa, în prealabil, ideile într-un mod adecvat pieței în care vor să crească.

 

Ce înseamnă validarea conceptului de afaceri?

 

  1. Definirea clară a conceptului de afacere:

Primul pas în validarea lui, este definirea clară a acestuia. Trebuie să cuprindă:

  • Descriere detaliată a produsului sau serviciului oferit
  • Publicul țintă
  • Propunerea de valoare
  • Modalitatea de generare a veniturilor

Ideal ar fi să se identifice problema pe care conceptul este menit să o adreseze sau rezolve. Acest lucru implică cercetarea de piață pentru a vedea dacă există cerere au necesitate pentru produsul sau serviciul oferit.

 

  1. Analiza pieței țintă:

Odată ce conceptul de afacere este definit, trebuie începută analiza de piață. Este importantă înțelegerea nevoilor, preferințelor, dar, mai ales, comportamentului potențialilor clienți pentru a evalua dacă ideea corespunde cerințelor pieței.

Această analiză poate include:

  • Cercetări de piață
  • Interviuri cu potențiali client
  • Evaluarea concurenței
  • Identificarea oportunităților și amenințărilor din mediul de afaceri

Când este vorba de identificarea publicului țintă, poate fi de ajutor împărțirea lui pe segmente distincte de clienți. Multe tipuri de oameni ar putea beneficia de produsul sau serviciul oferit, dar marketing-ul în același mod poate să nu fie cel mai eficient mod de prezentare al afacerii. În schimb, se pot concepe strategii diferite de marketing, bazate pe ceea ce definește fiecare tip de client țintă, astfel încât produsul sau serviciul să fie pe înțelesul fiecăruia, ca să îi poată vedea utilitatea și necesitatea.

 

  1. Testarea conceptului de afaceri:

Testarea este o etapă crucială în validarea viabilității ideii. Acest process poate implica realizarea unor prototipuri sau mostre ale produsului sau serviciului și distribuit către publicul țintă. Este importantă obținerea feedback-ului și reacțiile clienților! Acestea pot oferi informații valoroase despre potențialul pe piață și îmbunătățirile necesare care pot ajuta la dezvoltare.

Etapa de testare poate fi împărțită în două segmente:

  • Testarea internă: angajații interni pot testa produsul sau serviciul pentru a vedea ce mai trebuie optimizat înainte de a fi distribuit către public
  • Testarea externă: un grup limitat de oameni din publicul țintă va testa produsul sau serviciul pentru a-și oferi feedback-ul

Feedback-ul trebuie să cuprindă informații despre ce i-ar motiva ca potențiali clienți, ce nevoi sau preferințe au și cum își ghidează investiile în funcție de acestea, ce soluții ar propune pentru potențialele probleme identificate, sau ce îmbunătățiri ar aduce. Orice informație obținută poate fi valorificată pentru a putea dezvolta afacerea, de la marketing, până la optimizarea calității.

 

  1. Evaluarea fezabilității financiare:

De cele mai multe ori, în urma unui feedback pozitiv, nu se prea mai ia în calcul și partea financiară. Este importantă evaluarea costurilor inițiale de dezvoltare a afacerii, precum și veniturile estimate și profitabilitatea pentru a determina rentabilitatea și durabilitatea ideii.

Această evaluare poate implica realizarea unui plan de afaceri detaliat și analiza riscurilor asociate conceptului.

 

 

Procesul de validare a ideilor de afaceri este un pas critic în călătoria antreprenorială. Prin validarea idelor se pot atenua riscurile, se poate îmbunătăți conceptul conform cerințelor pieței, crescând șansele de success. Prin cercetările atente, perfecționarea și testarea produsului sau serviciului, se poate construi o fundație solidă pentru afacere.

Este important de avut în vedere că validarea nu este un proces care se întâmplă o dată și, gata! Afacerea este pusă pe picioare și merge de la sine. Nu. Validarea este o călătorie continuă, care necesită timp și implicare prin obținerea feedback-ului, iterarea și adaptarea pe baza perspectivelor. Doar cei agili și receptivi la dinamica pieței vor trece de primul an și, de asemenea, cel mai critic pentru afacerea lor!

Așa că, înainte de a porni în noua aventură antreprenorială, investiți încă de la început timp în validarea conceptului. Cu cât validați mai mult, cu atât afacerea devine mai rezistentă!

Mai multe despre noi puteți afla pe franciza.rombeer.ro și rombeer.ro

De ce 50% din întreprinderile mici nu supraviețuiesc mai mult de 5 ani, sau cum impactează NEGATIV cultura conformismului

 

Mulți antreprenori pot cădea în capcana culturii conformismului, încercând să își ajusteze comportamentul sau alegerile afacerii în funcție de normele și tradițiile sociale existente, evitând, astfel, riscul de a devia de la status quo-ul cultural și social acceptat.

În articolele trecute am vorbit despre inovație și cum impactul socio-cultural și istoric al României poate transforma experiența antreprenorială într-un succes. Acum, însă, vom aborda partea mai puțin plăcută a acestei lame cu două tăișuri, și ne vom focusa pe aspectele negative ale culturii conformismului și cum atrage, după sine, eșecul într-o afacere.

 

Ce să NU facem?

 

  1. NU creștem dependența de autoritate și ierarhie:

Respectul pentru autoritate și ierarhie duce la o abordare conservatoare în luare deciizilor de afaceri. Antreprenorii pot deveni reticenți în asumarea riscurilor și explorarea noilor oportunități, din teama de a nu încălca normele stabilite și de a nu pune în pericol armonia socială. De aceea, sunt înclinați să caute aprobarea și îndrumarea autorităților sau liderilor organizaționali în luarea deciziilor și gestionarea afacerilor. Acest lucru poate reduce drastic autonomia și inițiativele, împiedicând dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic și inovator.

 

  1. NU devenim dependenți de aprobare și conformitate:

Într-o cultură a conformismului, căutarea aprobării și îndrumării din partea autorităților sau a liderilor organizaționali poate crea o dependență care va stârpi, în cele din urmă, implicarea, intiativa, și proactivitatea. Prin limitarea spiritului și independenței antreprenoriale, afacerile, inevitabil, vor stagna, iar acest lucru va conduce către lipsa de evoluție. În lumea afacerilor, lipsa evoluției ne îndreaptă în mod cert către eșec.

Aceste lucruri vor atrage după ele, automat, lipsa de responsabilitate și asumare. Cultura conformismului promovează o atitudine pasivă în rândul antreprenorilor, aceștia fiind tentanți să își îndrepte acțiunile în conformitatea așteptărilor sociale, în loc să își assume controlul și responsabilitatea pentru succesul și dezvoltarea afacerilor.

 

  1. NU sancționăm non-conformitatea:

Știm cu toții că într-un mediu cultural dominat de conformism, non-conformitatea este, de cele mai multe ori, marginalitată, dacă nu chiar sancționată. Nu au fost puțini cei care au întâmpinat rezistență și opoziție din partea celor din jur în momentul în care au încercat să își exploreze viziunile neconvenționale.

De ce important să NU sancționăm non-conformitatea? Simplu! Limitează diversitatea și inclusivitatea. Într-o eră a schimbărilor și evoluțiilor constante, teama de a nu ieși în afara normelor sociale nu face decât să limiteze creativitatea și puterea inovației. Reticența de a recruta talente diverse care pot aduce un plus de valoare afacerii va constrânge în mod cert evoluția afacerii, va reduce competitivitatea din piață, și va favoriza inechitățile sociale și economice.

Din păcate, sancționarea non-conformității este și principala cauză a perpetuării stereotipurilor și prejudecăților, mai ales când este vorba de de gen, etnie, sau alte caracteristici sociale, creând bariere pentru persoanele care nu se încadrează în normele existente.

 

  1. NU promovăm inechitățile socio-economice:

Nu este o surpriză că antreprenorii care se conformează normelor și așteptărilor existente pot beneficia de avantaje și chiar resurse suplimentare, în detrimetrul celor care încearcă să își urmeze viziunile mai puțin convenționale. Acest fapt împiedică accesul echitabil la oportunitățile, resursele, și investițiile necesare pentru succesul în mediul antreprenorial.

Limitarea colaborării cu alte persoane sau organizații pentru dezvoltarea și promovarea afacerii poate deveni o adevărată provocare, iar de cele mai multe ori, aceasta este una dintre principalele cauze ale eșecului.

 

  1. NU promovăm teama de eșec:

Teama de eșec și stigmat este adânc înrădăcinată în mentalitatea oamenilor, dar și pilonul pe care s-a construit cultura conformismului.

Mulți antreprenori refuză să își asume riscuri sau să încerce abordări noi care s-ar putea depărta de normă, dar care ar putea aduce mult mai multe beneficii comunității, doar din teama de a nu fi respinși și stigmatizați în cazul unui eșec.

 

Din păcate, aceasta este realitatea cu care ne confruntăm. Într-un mediu de afaceri în care este mai ușor să nu depășești anumite bariere trasate cu prejudecați și stereotipuri, nu ne dăm voie să evoluăm și să explorăm, din teama de a nu fi marginalizați sau de a nu rămâne cu “pata” unui eșec sau faliment.

Ceea ce s-a uitat și pierdut complet din vedere este că a fi creativ este o virtute, a greși e omenesc, și a inova este o necesitate.

Un prim pas spre inovație este incoporarea tuturor elementelor socio-culturale negative într-o abordare pozitivă, și transformarea lor în strategii de success.

 

Mai multe despre noi gasiti pe franciza.rombeer.ro sau rombeer.ro