Fie că este vorba de viață personală sau cea profesională, greșeala reprezintă cea mai utilă forma de învățare.
Cam așa se întâmplă și în viața de zi cu zi, dar și în afaceri. Ce ne învață experiența este să nu mai repetăm aceleași greșeli, ci să facem unele noi. Din păcate, nu sunt puțini cei care, după primul eșec, încep să își piardă încrederea în sine, în idei, și în propriul potențial, bat în retragere sau renunță complet.
Într-unul din articolele precedente am vorbit despre validarea conceptului de afaceri și ce pași trebuie urmați pentru a asigura succesul. Se poate întâmpla, însă, să dăm greș, cu toată validarea făcută, cu toată munca depusă și resursele investite. Ce trebuie să înțelegem este că nu e capătul lumii, nu e sfârșitul apocaliptic, ci este doar o altă modalitate de învățare și de adaptare.
Desigur, frica e paralizantă și demotivantă. Dar doar daca o lăsăm 🙂 Dacă nu o lăsăm, o putem transforma în ceva constructiv, care poate valorifica noul proiect la adevăratul potențial.
În momentul în care ne trezim într-o astfel de situație, cel mai bine este să facem un pas în spate și să încercam să privim cât mai obiectiv toată imaginea. Cum spune un coleg, nu doar pictura din mijloc contează, cât contează rama, cuiul, și sfoara care țin pictura atârnată.
Este important să analizăm în detaliu tot parcursul proiectului, cu suișurile și coborâșurile pe care le-a avut, pentru a determina cauzele și consecințele, și a începe construirea unui plan de acțiuni pe baza lor.
Atenție! Analiza excesivă nu este utilă, nici sănătoasă!
Rămânând blocați într-un cerc vicios al analizei excesive și al indeciziei, teama de a lua decizii care va rezulta de aici nu va face decât să conducă la repeterea fix a acelorași greșeli!
Setăm, în schimb, termene limită și obiective clare pe baza cauzelor și consecințelor identificate. Evaluăm riscurile, dar și recompensele asociate fiecărei decizii, și concentrăm eforturile pe identificarea celor mai bune soluții posibile.
Este important să nu cădem pradă rutinei și confortului de a rămâne blocați în practicile obișnuite. Dacă facem de mai multe ori același lucru în același fel, nu vom obține rezultate diferite.
Ca antreprenori, trebuie să ne menținem deschiși la schimbare. Cultivând o cultură a schimbării în cadrul afacerii, încurajăm creativitatea, inovația, și adaptabilitatea, începând cu echipa de conducere. Aici este nevoie de investiții în formare și educație cu scopul dezvoltării cunoștințelor și competențelor necesare pentru a face aborda schimbările.
În această etapă, ar trebui să ne punem următoarea întrebare: a fost aderența la statusul quo cauza principală a eșecului?
Dacă am trecut de primele două soluții, suntem deja pe drumul cel bun!
Crearea unui mediu de lucru bazat pe comunicare deschisă și transparență facilitează discuțiile despre riscuri și soluții. Încurajează întreaga echipă să își exprime opiniile și preocupările în legătură cu deciziile luate anterior, dar mai ales, în privința acelora care urmează să fie luate.
Este vitală crearea unui climat de încredere și susținere, astfel încât opiniile să fie exprimate fară frica de critici excesive sau repercursiuni.
O comunicare deschisă este primul pas spre experimentarea și testare noilor idei și soluții. Care este avantajul aici? În baza transparenței, fiecare membru al echipei, fie că face parte din echipa de conducere sau este doar angajat, își va asuma riscuri calculate pe care le va implementa, testa, și monitoriza, oferind constant feedback-ul obținut prin analiza datelor.
Controlul înseamnă siguranță, și cui nu îi place să se știe în zona de confort?
Din păcate, a avea control, în cele mai multe cazuri, nu înseamnă neapărat că aduce un succes garantat. Un control exagerat vine din start cu limitări: de perspectivă, de luare a deciziilor, de evaluare corectă a riscurilor, de îmbunatățire a calității produsului sau serviciului, etc.
Întrebarea logică pe care ne-o punem în acest caz este: cum ar putea deținerea controlului să genereze atâtea probleme?
Simplu! Stând implicați excesiv în toate procesele și procedurile, începem să pierdem din vedere detalii. Asumandu-ne acest tip de control, devenim orbi la ce se întâmplă în jurul nostru, și nu mai putem evalua obiectiv situațiile cu care ne confruntăm.
De aceea, soluția ideală este delegarea responsabilităților. Formarea unor departamente-cheie este o necesitate. Membrii fiecărui departament își împart, astfel, sarcinile, facilitând monitorizarea acțiunilor și impactul pe care îl au și evaluând riscurile într-un mod obiectiv.
Atenție! Delegarea NU se poate face fară comunicare deschisă și transparență!
Nu în ultimul rand, pentru a ne asigura că nu repetam greșelile trecutului, este indicat să evaluăm constant calitatea produsului sau serviciului oferit.
Trebuie să fim în permanență pregătiți de schimbare, gata să ne adaptăm cerințelor publicului. Chiar dacă totul a funcționat strună până într-un punct, nimeni nu poate garanta că se menține la același nivel în continuare.
Într-o lume în continuă mișcare și schimbare, trebuie să oferim o atenție deosebită modului în care publicul se raportează la produsul sau serviciul nostru. O bună strategie în acest sens este observarea concurenței, pentru a vedea ce oferă în plus, sau ce oportunități ne oferă nouă de a îmbunătăți calitatea.
Aceasta este o etapă care trebuie să rămână în continuă mișcare, și să fie cât se poate de flexibilă și adaptabilă.
Chiar dacă frica de a nu repeta aceleași greșeli ne poate încetini progresul pe alocuri, trebuie să rămânem focusați. Orice greșeală vine cu noi oportunități, iar tot ceea ce trebuie să facem este să rămânem cu mintea deschisă, ca să le putem valorifica la întreg potențialul pe care îl aduc.
Până la urmă, orice șut în fund e un pas înainte 🙂
Mai multe despre noi găsiți pe franciza.rombeer.ro și rombeer.ro.